Încă resimt nesiguranța saltului de la câteva pagini numai ale mele, la câteva gânduri ale tuturor (și ca și ale tuturor). Cu alte cuvinte, mă tem puțin de public. Mă bucur cât timp văd constant mulțimea vidă de cititori și vizite și mă-ntreb când o să am curajul să-mi fac coming out-ul.
Dacă treceți pe aici, poftiți sau nepoftiți, lăsați-mi un gând de încurajare! Primesc până și gânduri înțelepto-coacho-motivaționale à la: you have to fail in order to succeed. La urma urmei, prin aceste „eșece” repetate nu fac decât să pregătesc viitoarele-mi „succesuri”. Trăiască perseverența, încercarea repetată, și toate cărămizile care construiesc socialismul coerența discursului și scriitura îngrijită. Că doar cărămizile pot construi orice, mai puțin harul…
înscrisuri. 